supertramp

au

Cred ca m-am prins cam cum sta treaba.
Tu esti intr-o camera ca intr-o cutie = zona ta de confort, in care ti-ai aranjat jucariile cum ai avut tu chef si pe care ai mobilat-o cu cine ai vrut tu. Ai si o fereastra pe care din cand te mai uiti afara, cand iti pica netul sau cand ai un simplu puseu de plictis acut.
Brusc a venit primavara asteptata 30 de ani si vezi la fereastra c-a inflorit ciresul. Ii vezi crengile. Ce firavi sunt mugurii... De fapt, cat poti sa vezi printr-o fereastra? Mai trec 30 de ani si s-au copt ciresele. Ce bine arata!!! Rosii, carnoase. Sigur sunt delicioase. Dar ca sa le simti gustul trebuie sa iesi din cutia ta.
Sau poate tu iti satisfaci pofta doar uitandu-te pe fereastra. Dar n-ai idee cat de delicioase sunt...si nici n-o sa ai daca nu iesi.Cam trist si limitat.
Da zoom-out acum. E de fapt o livada imensa cu multe fructe delicioase, hranitoare, proaspete. E o minunatie pe care niciodata n-o sa te plictisesti s-o explorezi. Iti promit.
Faza e ca deja stii cum e in zona ta de confort. Iti stii pe de rost cutia si tot ce o anima. Nu e prea previzibil de la un punct?
Si atunci?
Atunci alegi sa ramai acolo. Si sa astepti inca 30 de ani pana trec si ciresele.
Mai fa un zoom out. Suntem mici, atat de mici...cu o viata atat de scurta si imprevizibila incat nu prea ai cum s-o traiesti fiind previzibil.
Au.

noapte bună

El pe partea stângă, eu pe partea dreaptă a patului. Shobo la mijloc, dragul de el. Nu ne zicem nimic de ceva nopţi. Ma bag eu în seamă înspre dimineaţă. Poate iese ceva.
-Cred că avem de-a face cu două tipuri de oameni: oamenii lac şi oamenii cascadă. Ştiu, e extremă abordarea, dar cam astea sunt coordonatele fluide. Oamenii lac. Oamenii lac sunt de neclintit, au ţărm bine delimitat din punct de vedere emoţional. Nu ai cum să faci valuri în ei. Cel mult, te trezeşti aiurea să arunci pietre în ei, poate , poate declanşezi un val ceva, orice. Şi fac nişte unde simpatice, dar atât. Dup’aia se lasă iar liniştea.
Oamenii cascadă. Oamenii cascadă se consumă necontenit, îşi rod limitele cu un debit ameţitor al trăirilor. Dacă te uiţi în ei, s-ar putea să te ia cu ameţeală şi să cazi. Da, chiar poţi să cazi într-un om. Poţi să te şi arunci în el, pentru senzaţii tari, dar nu-ţi recomand.
E mai sănătos, mai igienic mental să fii om lac, dar pierzi mult.
Omul cascadă ţâşneşte şi te surprinde la fiecare pas, dar e copleşitor uneori, pe cât de tentant e.
Oare ce se întâmplă când oamenii lac se întâlnesc cu oamenii cascadă?
Tu ce crezi?
Şi mă uit întrebătoare în stânga mea.
Somnul doarme cu spume la gură.
Pac! un ghiont.

ziua cu gust de meniu variety kfc

ţâr, ţâr, ţâr
picură cu zgârcenie şi cu rugină la robinetul
din casa cu poveşti
aşa plouă şi afară
cât să spele blocurile murdare
două vieţi ascultă norii ciuruiţi la volum maxim
cu şosetele inundate pe calorifer
şi ani împrăştiaţi alandala prin cameră
de când ne ştim a fost dezordine
tu reciţi visul american de trei săptămâni
eu realitatea mea transmisă live
cu purici
visul bate realitatea
clar
numai că n-am idee care e miza
sau dacă măcar există una
hai la mulţi ani cu folos!
închin plasticul cu sprite
în cinstea clipei în care am fost disperat de fericite
la sincron
...acum 3 ani

petru popescu - supleantul

povestea de (hai să-i zicem) dragoste dintre scriitorul petru popescu şi zoia ceauşescu, fata soţilor ceauşescu.
scrisă cu multă...grăsime, într-un ton prea melopatetic pentru gusturile mele, dar să zicem că nostalgia, de la o anumită vârstă, glorifică trecutul transformându-l în ficţiune sirop
uite d'aia încurajez scrisul zilnic, jurnalul, cât să nu-ţi rupi gâtul mai încolo
dincolo de aceste senine impresii, cartea m-a determinat să dau un search şi să aflu asta , asta
şi sfârşitul
a! să nu uit interviul cu autorul

watchmen

or the reason why i haven't slept much in three days
but, after all,
who watches the Watchmen?



first step: read the comic book (done)
second step: the movie
(will do)
third step: go to english book shop, comic books section (will do)

iris murdoch - marea, marea

cine este, cu adevărat, prima ta iubire?




sublime descrierile mării, de parcă până acum n-am ştiut să privesc marea...
păcat că mintea scriitoarei s-a stins în alzheimer
după ce o citeşti, sigur vei vrea să vezi şi filmul Iris, după cartea scrisă de soţul ei, John Bayley, "Elegy for Iris".
de când am văzut filmul, mă tot bântuie imaginea Aglayei Veteranyi numărându-şi ridurile în oglindă, scriindu-şi versurile-i cubiste pe rochia de mireasă
e o provocarea îmbătrânirea...

eric berne - games people play

now that i'm aware of them, let's play :)



now i'm looking for this book
help is needed

ziua cu gust de brioşă de la tine din colţ

e cea mai mare naivitate
ştiu
dar îmi doresc atât de mult acum, acum
să sune de ieşire şi tu să intri trufaşă în clasa mea
să te urci pe banca mea
şi să-mi arăţi scrisoarea de la alin
aşa...să-mi dau şi eu cu părerea
şi-apoi să-i zâmbeşti galeş lui creţu care oricum ştii că-i cu puştoaica aia mai mică
dar nu contează
nu pentru asta o faci şi eu ştiu
numai eu
şi tu
şi eu să-ţi arăt sms-ul de zi noapte în franceză de la v, direct din unatc
chiar dacă tu nu ştii franceza
eşti fată deşteaptă...ai prins tu sentimentul din traducere
şi iar ai întârziat cu două cărţi la bibliotecă
dar îţi iau eu pe care le vrei pe permisul meu
ai auzit, eva?! pe care le vrei tu...
ţi-am promis eu atunci când ai avut prima dată (ce chestie, se poate de mai multe ori) inima zdrobită şi te-ai răzbunat pe manualul de filosofie
c-o să fie bine
...nu prea a fost
şi nici nu prea cred c-o să fie
iarta-mă
sună de intrare
şi mi s-a cam schilodit şi naivitatea
ce de căcat...e ca-n noaptea aia de la mâţ de-acasă
când cana a fost o clipă si apoi nu
şi tu nu eşti aici să mai faci o cană cu ceai

later edit: ...ce bine

cod galben

piua
vreau să te scriu fix cum eşti acum
cât camera mea transpiră mirosul tău
cât superlativele se dizolvă cu efervescenţă în vinul roşu
cât clocoteşti în mine
cât luna şi soarele mâzgălite pe mâinile mele nu s-au înecat în cadă
cât sentimentul nu se scurge la duş
gata
acum pulverizez lumină peste cuvinte
poţi să te întorci în pelicula ta
răspiua

eu et al. - alex tocilescu

râsuplânsupecoclauri
cu toate organele

no one's gonna find me

ciupa ciups a fost sâmbătă la concertul lui bobby mcferrin
...m-a umplut
omul acesta pe scenă a fost un răspuns pentru mine
nu mi-e încă prea clar care e întrebarea



Gonna get in my car, drive away (Drive away)
Drive so far, no one's gonna find me
Put my foot on the gas, accelerate
Drive so fast, no one's gonna catch me
No one's gonna catch me, no one's gonna catch me, no one's gonna catch me, no one's gonna catch me