vineri, 30 octombrie 2009
joi, 29 octombrie 2009
marți, 27 octombrie 2009
sâmbătă, 24 octombrie 2009
cartea aleanului - leonard cohen
CEL MAI DULCE CÂNTECEL
Tu vezi-ţi de-ale tale
eu am să-mi văd tot de-ale tale
Tu vezi-ţi de-ale tale
eu am să-mi văd tot de-ale tale
vineri, 23 octombrie 2009
joi, 22 octombrie 2009
ziua cu gust de praf
- uite, stai aici
- aici? pe jos? si ce trebuie sa fac?
- nimic. doar ma asculti si nu ma intrerupi. sub nicio forma.
- nici daca nu sunt de acord?
- nici. nu te cunosc. tot ce vreau de la tine e sa ma asculti. atat. dup'aia te ridici si pleci de unde ai venit. atat.
- n-ai prieteni pentru asta?
- pentru asta, nu...
la 4:30 dimineata mi-a explodat capul imprastiind fotografii la minut cu noi doi lesinati de bucurie
la 8:30 a sunat sirena telefonului
- gata
- gata? ai terminat?
- da. cred ca da. multumesc ca m-ai ascultat. poti sa pleci.
- nu. m-am indragostit.
- aici? pe jos? si ce trebuie sa fac?
- nimic. doar ma asculti si nu ma intrerupi. sub nicio forma.
- nici daca nu sunt de acord?
- nici. nu te cunosc. tot ce vreau de la tine e sa ma asculti. atat. dup'aia te ridici si pleci de unde ai venit. atat.
- n-ai prieteni pentru asta?
- pentru asta, nu...
la 4:30 dimineata mi-a explodat capul imprastiind fotografii la minut cu noi doi lesinati de bucurie
la 8:30 a sunat sirena telefonului
- gata
- gata? ai terminat?
- da. cred ca da. multumesc ca m-ai ascultat. poti sa pleci.
- nu. m-am indragostit.
joi, 15 octombrie 2009
duminică, 11 octombrie 2009
ziua cu gust de creta colorata
azi m-a dus capul sa pun pastele la incalzit
1 minut
vitamina ev ma asteapta in rochia ei de-un albastru zburator in fata agentiei
pune soarele pe cer pentru ca mergem la picnic in parc, in pauza mea de masa
bucurieee
meniu: paste cu sos, negrese, saratele cumparate aseara de un pictor evreu. ti-as fi adus si o prajitura cumparata tot de el, dar am cedat. sa stii ca initial vanzatoarea a uitat sa ne dea lingurite, iar el s-a intors si foarte calm: “va trebuie multa imaginatie ca sa va dati seama ca nu mancam cu gura?”.
vitamina i l-a dojenit aprobatoare. bine c-am avut lingurite. nu stiu cum altfel am fi indurat 2h si jumatate de teatru.
- tu-ti dai seama acum ca tu stai invers decat toata lumea?
- dar e mai comod asa...uite, iti poti sprijini genunchii. tu de fapt te oftici ca ai rochie si nu poti sa stai ca mine
primul meu "job" l-am avut prin clasa a 10-a cand ev a intrat peste mine in baie si mi-a cerut numarul de telefon
urma sa intram in afaceri
am intrat si am strengarit pe strazile Elvirei
primul nostru contract, un barter ne-a adus prima imbratisare si ne-a amenintat ca vom fi bune prietene.
simultan imparteam fluturasi in timp ce povesteam despre fluturii din stomacul nostru, iar cu banii luati ne alintam in pink time cu o pizza deloc roz
- hai sa ne dam in leagan
- nu cred ca e o idee buna dupa ce am mancat
- fie...mai stau un pic
derulam pe fast forward sms-urile din unatc din liceu. ev stabileste ca baiatul ma iubea cu toata teatralitatea lui. eu dezaprob si ma amuz. cat de mult poti sa iubesti o pustoaica de 17 ani?
imi apare deodata in fata fantana arteziana din care tasneau lacrimile tale si tu cu telefonul bucati si inima crapata. mai stii tu cand ai rupt manualul de filosofie, desi aveam examenul de admitere in scurt timp? si dunarea care era involburata si irascibila, desi banuiam ca e la menopauza.
l-am injurat atunci in gand pentru ce-a facut. prima mea injuratura. in gand. si nu m-am spovedit pentru asta. delirai. prin tine am aflat pentru prima data ca nu e suficient sa iubesti. pacat c-a trebuit s-o invat si pe cont propriu. as fi chiulit, pe cuvant. asa cum am chiulit pentru prima data in clasa a 12-a de la geografie. eram olimpica, ce-mi pasa?
dorurile noastre au facut cunostinta si s-au asezat la taclele, ignorandu-ne. propun ca data viitoare sa nu le mai luam cu noi.
dupa un pic ev se descalta, mie-mi intra multe pietricele in tenisi
- auzi? m-am hotarat. asa cum unii zic adidasi, conversi, eu o sa le zic bsbistii mei
o intrec, bineinteles, la leganat (ea n-o sa recunoasca niciodata asta) si apoi ne dam pe o rasucitoare cu pedale si inchidem ochii
copiii simt ca le-am invadat teritoriu. am o vaga banuiala ca ne cred foarte cool. revenim la leagane si tip.
- iuhuu
- stii ca ne-aude tot parcul
- iuhuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu
- mi-e rau
- si mie. iuhuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu.
ma gandesc daca ev o sa zboare la cat de sus ajunge. ca un balon albastru.
ne asezam pe o banca sa-si incalte picioarele reci.
o gasca de pusti se aseaza langa noi si joaca doar provocare (se pare ca la varsta lor adevarul nu intra in ecuatie).
stam gura-casca, fara nicio jena
nu se rup bilete. pacat.
cadem intr-un final de acord ca pustiul o sa fie o super bucata cand o sa se faca mare.
ps: si azi iubesc toamna, mai mult ca ieri. cred ca incepe sa devina serioasa relatia.
1 minut
vitamina ev ma asteapta in rochia ei de-un albastru zburator in fata agentiei
pune soarele pe cer pentru ca mergem la picnic in parc, in pauza mea de masa
bucurieee
meniu: paste cu sos, negrese, saratele cumparate aseara de un pictor evreu. ti-as fi adus si o prajitura cumparata tot de el, dar am cedat. sa stii ca initial vanzatoarea a uitat sa ne dea lingurite, iar el s-a intors si foarte calm: “va trebuie multa imaginatie ca sa va dati seama ca nu mancam cu gura?”.
vitamina i l-a dojenit aprobatoare. bine c-am avut lingurite. nu stiu cum altfel am fi indurat 2h si jumatate de teatru.
- tu-ti dai seama acum ca tu stai invers decat toata lumea?
- dar e mai comod asa...uite, iti poti sprijini genunchii. tu de fapt te oftici ca ai rochie si nu poti sa stai ca mine
primul meu "job" l-am avut prin clasa a 10-a cand ev a intrat peste mine in baie si mi-a cerut numarul de telefon
urma sa intram in afaceri
am intrat si am strengarit pe strazile Elvirei
primul nostru contract, un barter ne-a adus prima imbratisare si ne-a amenintat ca vom fi bune prietene.
simultan imparteam fluturasi in timp ce povesteam despre fluturii din stomacul nostru, iar cu banii luati ne alintam in pink time cu o pizza deloc roz
- hai sa ne dam in leagan
- nu cred ca e o idee buna dupa ce am mancat
- fie...mai stau un pic
derulam pe fast forward sms-urile din unatc din liceu. ev stabileste ca baiatul ma iubea cu toata teatralitatea lui. eu dezaprob si ma amuz. cat de mult poti sa iubesti o pustoaica de 17 ani?
imi apare deodata in fata fantana arteziana din care tasneau lacrimile tale si tu cu telefonul bucati si inima crapata. mai stii tu cand ai rupt manualul de filosofie, desi aveam examenul de admitere in scurt timp? si dunarea care era involburata si irascibila, desi banuiam ca e la menopauza.
l-am injurat atunci in gand pentru ce-a facut. prima mea injuratura. in gand. si nu m-am spovedit pentru asta. delirai. prin tine am aflat pentru prima data ca nu e suficient sa iubesti. pacat c-a trebuit s-o invat si pe cont propriu. as fi chiulit, pe cuvant. asa cum am chiulit pentru prima data in clasa a 12-a de la geografie. eram olimpica, ce-mi pasa?
dorurile noastre au facut cunostinta si s-au asezat la taclele, ignorandu-ne. propun ca data viitoare sa nu le mai luam cu noi.
dupa un pic ev se descalta, mie-mi intra multe pietricele in tenisi
- auzi? m-am hotarat. asa cum unii zic adidasi, conversi, eu o sa le zic bsbistii mei
o intrec, bineinteles, la leganat (ea n-o sa recunoasca niciodata asta) si apoi ne dam pe o rasucitoare cu pedale si inchidem ochii
copiii simt ca le-am invadat teritoriu. am o vaga banuiala ca ne cred foarte cool. revenim la leagane si tip.
- iuhuu
- stii ca ne-aude tot parcul
- iuhuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu
- mi-e rau
- si mie. iuhuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu.
ma gandesc daca ev o sa zboare la cat de sus ajunge. ca un balon albastru.
ne asezam pe o banca sa-si incalte picioarele reci.
o gasca de pusti se aseaza langa noi si joaca doar provocare (se pare ca la varsta lor adevarul nu intra in ecuatie).
stam gura-casca, fara nicio jena
nu se rup bilete. pacat.
cadem intr-un final de acord ca pustiul o sa fie o super bucata cand o sa se faca mare.
ps: si azi iubesc toamna, mai mult ca ieri. cred ca incepe sa devina serioasa relatia.
leonard cohen - joaca preferată
tac
revin după ce termin şi frumoşii învinşi
până atunci mă las bântuită de poezia de la început
"Cum ceaţa trece fără urme
peste valea-ntunecată
nici trupul meu nu va lăsa urme
pe-al tău, acum sau vreodată.
Când vânt şi vuiet împreună
doboară tot, ce mai găsim?
La fel şi noi stăm împreună
Apoi, în somn, ne despărţim.
Cum pot atâtea nopţi să treacă
fără vreo stea sau lună
Şi peste noi poate să treacă
O despărţire lungă."
...
revin după ce termin şi frumoşii învinşi
până atunci mă las bântuită de poezia de la început
"Cum ceaţa trece fără urme
peste valea-ntunecată
nici trupul meu nu va lăsa urme
pe-al tău, acum sau vreodată.
Când vânt şi vuiet împreună
doboară tot, ce mai găsim?
La fel şi noi stăm împreună
Apoi, în somn, ne despărţim.
Cum pot atâtea nopţi să treacă
fără vreo stea sau lună
Şi peste noi poate să treacă
O despărţire lungă."
...
marți, 6 octombrie 2009
ziua cu gust de must
cateva sute de ani pusi laolalta in casa batranului motan brumburac si a porcusorului sclipici
la multi ani, vitamina a!
vitamina d cu parul fuchsia si cu inima de copil imi ia mana si-i face cuib in mana ei.
infuzie de dragoste. aveam nevoie. eram fara vlaga.
- ma iubesti?
un "da" convulsiv mi-a iesit printre dinti
imi inclesteaza mana
- mama a avut cancer. intr-o zi, durerea a aruncat-o de la balcon. ciudat, eu tocmai ma intorceam de la scoala. a aruncat-o langa mine...fix.
ma dizov in lacrima multicolora din ochiul ei drept. sunt sloi.
cand taiem tortul facut cu dragoste de mamă? mai e must? ce pulover dragut! maine vreau sa fie si ziua mea! bukowski ma asteapta pe pian sa mazgalesc un gand strengar...beau pentru el pana la fund.
- daca erai de-o seama cu mine pe vremea mea, am fi fost cele mai bune prietene.
- am fi facut numai nebunii.
la multi ani, vitamina a!
vitamina d cu parul fuchsia si cu inima de copil imi ia mana si-i face cuib in mana ei.
infuzie de dragoste. aveam nevoie. eram fara vlaga.
- ma iubesti?
un "da" convulsiv mi-a iesit printre dinti
imi inclesteaza mana
- mama a avut cancer. intr-o zi, durerea a aruncat-o de la balcon. ciudat, eu tocmai ma intorceam de la scoala. a aruncat-o langa mine...fix.
ma dizov in lacrima multicolora din ochiul ei drept. sunt sloi.
cand taiem tortul facut cu dragoste de mamă? mai e must? ce pulover dragut! maine vreau sa fie si ziua mea! bukowski ma asteapta pe pian sa mazgalesc un gand strengar...beau pentru el pana la fund.
- daca erai de-o seama cu mine pe vremea mea, am fi fost cele mai bune prietene.
- am fi facut numai nebunii.
luni, 5 octombrie 2009
joi, 1 octombrie 2009
david lodge - deaf sentence
o sa-i fac o vizită într-o zi
ca atunci cand ai toată ziua un gust amar în gură, dar asta nu te opreşte să râzi, să înjuri, să faci glumele tale proaste
genial de amar domnul lodge
ca atunci cand ai toată ziua un gust amar în gură, dar asta nu te opreşte să râzi, să înjuri, să faci glumele tale proaste
genial de amar domnul lodge
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)